EXCLUSIV | Cum vede scandalul Bâstroe unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind frontiera cu Ucraina. ”Un conflict juridic nu ar mai ajuta la refacerea biosferei, cu toate daunele pe care Ucraina le-ar plăti”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind regimul frontierei cu Ucraina, încheiat în 2003, după cinci ani de negocieri, spune, pentru Gândul, că problema Canalului Bâstroe, care trenează de 19 ani,  ar putea fi rezolvată prin dialog cu oficialii ucraineni și prin semnale de la instituțiile internaționale, pentru a duce la o soluție atât în interesul României, care vrea să evite un impact dramatic asupra mediului și o divergență juridică internațională, cât și în interesul economic al Ucrainei.

Cristian Diaconescu subliniază că scandalul privind posibilele lucrări de dragare făcute acum de ucraineni pe Canalul Bâstroe nu interferează cu sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia.

“Sunt două teme diferite care nu se condiționează reciproc. Sprijinul României pentru Ucraina este total și asumat, iar asta s-a dovedit inclusiv în criza refugiaților.

Pe de altă parte, problema Canalului Bâstroe este una care trenează de 19 ani, atât Ucraina, cât și structurile internaționale fiind sesizate de România privind impactul puternic asupra Deltei Dunării pe care construcția acestui canal o poate genera.

Primele informații tehnice, România le-a primit de la Ucraina în 2007, dar Ucraina a ignorat semnalele transmise de autoritățile de la București și pe cele ale Comitelului de implementare al Convenției de la Espoo”, a explicat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, care în anii ’90 a fost și reprezentant al României la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

Fostul negociator al României în cazuri importante de politică externă a precizat însă că problema Canalului Bâstroe trebuie rezolvată, dar prin dialog direct cu Ucraina, pentru că, odată ajuns cazul în fața unei curți internaționale de justiție, nicio soluție nu ar mai ajuta la refacerea biosferei, chiar dacă s-ar ajunge și la obligarea Ucrainei să plătească daune.

Cred că printr-un dialog direct și profesionist cu Ucraina, convergent cu un semnal din partea instituțiilor internaționale, în cel mai scurt timp, poate fi generată o decizia a Kievului care să respecte atât interesele României privind evitarea unui impact dramatic asupra mediului înconjurator, inclusiv a patrimoniului UNESCO, cât și o divergență de natură juridică internațională, care, din păcate, nu ar mai ajuta cu nimic la refacerea biosferei, cu toate daunele ulterioare pe care Ucraina le-ar plăti.

În egală măsură, se poate găsi o soluție și privind interesele economice ale Ucrainei, altele decât distrugerea Deltei. Ucraina trebuie să înțeleagă faptul că dialogul și cooperarea constructivă pot fi singura soluție de care să beneficieze și ei, și noi.

Un conflict juridic de natură să ducă România și Ucraina în fața unei curți internaționale ar genera, la acest moment, un prejudiciu major”, susține Cristian Diaconescu, care a condus grupuri de lucru în negocierile pentru aderarea la NATO, la Uniunea Europeană, în tratatele cu Rusia și cu Ucraina.

Tratatul privind frontiera cu Ucraina și Acordul pentru delimitarea platoului continental

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu spunea în decembrie, într-un interviu la Gândul Exclusiv, că negocierea Tratatului privind regimul frontierei româno-ucrainene a început în 1998, în paralel cu Acordului privind delimitarea spațiilor maritime. Tratatul a fost semnat la Cernăuți, în 2003 și a intrat în vigoare din 27 mai 2004.

„Îndeobște se realizează un acord de frontieră, numai că exista o problemă. Partea ucraineană considera, la un moment dat, că separarea printr-o frontieră a românilor de o parte și de alta trebuie să rămână instituționalizată printr-o formulă juridică, cu forță obligatorie cât de se poate de aplicată. (…)

În al doilea rând, aveam un tratat între România și Ucraina, încheiat în 1997, care mandata negocierile ulterioare, nu numai în ceea ce privește frontiera, complicat, și fluvială și terestră, dar mai ales în ceea ce privește delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, pentru că nici acolo nu exista o reglementare a frontierei.

Deci, și din punct de vedere al interesului național al României în acel moment, și din perspectiva Alianței Nord-Atlantice, care dorea să știe exact unde se termină spațiul euro-atlantic, era necesar a avea acest tratat. S-a negociat timp de cinci ani”, a detaliat fostul ministru de Externe.

În ce privește Acordul pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, negocierile au eșuat, astfel că, în 2004, România a sesizat Curtea Internațională de Justiţie de la Haga. Disputa dintre România și Ucraina era pentru 12.200 de kilometri pătrați de platou continental, cu resurse uriașe de hidrocarburi.

Cristian Diaconescu a amintit de soluționarea în 3 februarie 2009, la Curtea Internațională de Justiție, a disputei cu Ucraina pentru delimitarea spațiului maritim din Marea Neagră. Decizia din urmă cu mai bine de 13 ani – considerată un succes istoric, după zeci de runde de negocieri eșuate cu partea ucraineană -, a fost în favoarea României, care devenea mai mare cu 9.700 de kilometri pătrați de spații maritime, platou continental și zonă economică exclusivă din Marea Neagră.

„În momentul în care partea ucraineană nu a susținut o formulă de compromis rezonabilă pe care noi o propuneam în ce în ceea ce privește delimitarea Mării Negre, colegul meu din acel moment, Bogdan Aurescu (actualul ministru de Externe – n.r.) – eu trecând ministrul Justiției – a preluat tema, mergând la Haga. În februarie 2009, la Haga, la Curtea Internațională de Justiție, s-a pronunțat o hotărâre care practic a asigurat României cam 80% din orizontul de așteptare în ceea ce privește această delimitare”, a mai spus fostul ministru de Externe în interviul la Gândul Exclusiv.

MAE cere lămuriri în problema Canalului Bâstroe

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cerut ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, să lămurească diferențele între precizările de presă din 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și informațiile din 17 februarie transmise de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Oficialii români au solicitat la discuția cu ambasadorul stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Mai mult, oficialii români au evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

În plus, MAE a reamintit că, „în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”

• MAE reamintește că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.
• MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora.
• MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
• De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe.”

Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.

„Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării. În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state”, potrivit informațiilor transmise de MAE la finalul întâlnirii.

Premier: „Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”

Primul-ministru Nicolae Ciucă a afirmat că, în baza discuțiilor instituționale dintre Kiev și București, lucrările pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

„Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil”, a spus premierul.

„Schimbul de documente între instituțiile din România și cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la București, redau faptul că lucrările au fost unele de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

Tot ce noi am realizat instituțional, până în acest moment, vizează menținerea activităților părții ucrainene pe Canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreținere. Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și cele din Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”, a precizat, luni Nicolae Ciucă.

Conform premierului, în acest moment, nu există o adâncime care să asigure navigarea vaselor cu pescaj mare.

„Am solicitat, prin ambasadă, ca autoritățile ucrainene să își dea acordul astfel încât navele noastre cu echipamente tehnice care pot verifica adâncimea canalului să meargă inclusiv în partea ucraineană să execute aceste verificări”, a mai spus Nicolae Ciucă.

PSD: „Adâncirea fără precedent a Canalului, până la 8-10 metri, modifică dramatic debitul și circulația apei”

Reacție pe tema Bâstroe a venit și din partea PSD, care susține că „suntem cu toții datori să prevenim producerea unei catastrofe ireversibile și să transmitem intactă generațiilor viitoare moștenirea unică a miracolului naturii de la gurile Dunării.”

PSD cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe.

Adâncirea fără precedent a Canalului, până la 8-10 metri, pentru a face posibilă navigația navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul și circulația apei, cu efecte fatale asupra biodiversității Deltei Dunării.

România s-a dovedit un vecin și partener onest. A primit milioane de refugiați ucraineni, le-a asigurat casă, masă, locuri de muncă pentru adulți și școală pentru copii. A facilitat exportul grânelor ucrainene, cu mari eforturi și costuri considerabile. A asigurat sprijin internațional și suport în toate modurile posibile pentru ca Ucraina să reziste în fața invaziei rusești. Ucraina a avut și va avea în România un aliat pe care se poate bizui! Și, tocmai de aceea, cu atât mai mult este datoare să protejeze această relație bilaterală”, susțin oficialii PSD.